Adela Elena Micică Modelele justiției constituționale sub semnul întrebării

Prin intermediul acestui studiu comparativ, autoarea a urmărit realizarea unei analize complexe a sistemelor de justiție constituțională reprezentative de pe continentul european, în vederea întăririi afirmației că modelul european a încetat să mai existe. În acest sens, au fost alese șapte state: Austria, Germania, Italia, Spania, Grecia, Franța și România, cu trăsături distinctive, dar care fac parte din aceeași mare familie de drept romano-germanic. Dificultățile întâmpinate în încercarea de asociere a unui stat cu unul dintre cele două modele consacrate au impus tratarea separată a fiecăruia, cu respectarea propriei identități constituționale. Astfel, chiar dacă, în urma analizei, s-a putut constata o demitizare a modelelor tradiționale de justiție constituțională, apare tot mai evidentă direcția comună a statelor europene, determinată de această lingua franca a drepturilor omului a căror garantare constituie scopul suprem al fiecărei ordini juridice.

25,00 lei

CUPRINS. 3

INTRODUCERE. 7

Actualitatea și oportunitatea studiului privind modelarea dreptului constituțional 8

Problematica ridicată de subiectul de studiu. 9

Delimitarea câmpului de cercetare. 10

Metodologie. 10

Plan de studiu. 12

PARTEA I TRANSFORMĂRILE MODELULUI AMERICAN.. 15

Capitolul I În căutarea originilor controlului de constituționalitate. 15

Secțiunea I.  Marea separație dintre Lumea Veche și Lumea Nouă. 15

Secțiunea a II-a Familia de drept anglo-american. 16

Secțiunea a III-a Familia de drept romano-german. 23

Capitolul al II-lea Justiția constituțională – temei al controlului de constituționalitate. 29

Secțiunea I Supremația Constituției 29

Secțiunea a II-a Garantarea supremației Constituției 32

Capitolul al III-lea Analiză comparativă a manierei de instituire a controlului de constituționalitate  38

Secțiunea I  Debutul controlului de constituționalitate pe cale pretoriană. 38

  1. Afacerea Bonham 1610. 38
  2. Decizia Marbury v. Madison (1803), din Statele Unite ale Americii 39
  3. Decizia nr. 198/1847, Curtea de Casație a Greciei 48
  4. Afacerea Societății Tramvaielor (1912), din România. 51
  5. Decizia Camerei a V-a civile Reichsgericht (1925), din Germania. 56

Secțiunea a II-a Instituirea controlului de constituționalitate pe cale legislativă. 59

  1. Considerații preliminare. 59
  2. Cazul Austriei 60
  3. Cazul Italiei 61
  4. Cazul Franței 62
  5. Cazul Spaniei 71

Capitolul al IV-lea Dificultăți în transpunerea modelului american în Europa. 73

Secțiunea I  Teza importanței sistemului de drept din care face parte statul 73

  1. Considerații preliminare. 73
  2. Principiul separației puterilor în stat 74
  3. Absența precedentului judiciar 76
  4. Chestiunea ideologiei dominante în statul adoptiv. 77

Secțiunea a II-a Influența regimului politic asupra transpunerii modelului de control de constituționalitate  83

Secțiunea a III-a Hibridarea modelelor tradiționale. 85

CONCLUZII PARTEA I 89

PARTEA A II-A MODEL SAU MODELE EUROPENE?. 95

Considerații preliminare. 95

Capitolul I Mecanismul de realizare: controlul difuz și/sau control concentrat. 95

Secțiunea I  Delimitări conceptuale. 95

Secțiunea a II-a Cadrul instituțional de exercitare a controlului de constituționalitate. 99

  1. Cine realizează controlul de constituționalitate?. 99

(a) Curtea Constituțională austriacă (Österreichischer Verfassungsgerichtshof) 100

(b) Curtea Constituțională Federală germană (Bundesverfassungsgericht) 100

(c) Curtea Constituțională italiană (Corte Constituzionale) 101

(d) Tribunalul Constituțional spaniol ( Tribunal Constitucional de España) 102

(e) Curtea Specială Supremă din Grecia (Ανώτατο Ειδικό Δικαστήριο) 103

(f) Consiliul Constituțional francez (Conseil Constitutionnel) 104

(g) Curtea Constituțională a României (CCR) 105

  1. Alcătuire. 106

(a) Structura și organizarea Curții Constituționale din Austria. 106

(b) Curtea Constituțională Federală din Germania. 108

(c)   Instituirea justiției constituționale în Italia. 110

(d) Instituirea Tribunalului Constituțional din Spania. 111

(e) Curtea Supremă Specială din Grecia. 113

(f) Modalitatea de alcătuire a Consiliului Constituțional francez. 114

(g) Curtea Constituțională din România (CCR) 117

  1. Competențe. 119

(a) Competențele Curții Constituționale din Austria. 119

(b) Misiunile Curții Constituționale Federale din Germania. 121

(c) Curtea Constituțională italiană. 124

(d) Tribunalul Constituțional spaniol 126

(e) Curtea Supremă Specială din Grecia. 130

(f) Consiliul Constituțional francez. 131

(g) Rolul Curții Constituționale din România. 134

Capitolul al II-lea  Momentul declanșării: control a priori și/sau control a posteriori 136

(a) Cazul Austriei 137

(b) Cazul Germaniei 137

(c) Curtea Constituțională a Italiei 138

(d) Cazul Spaniei 139

(e) Cazul Greciei 140

(f) Cazul Franței 141

(g) Cazul României 143

Capitolul al III-lea Tehnica adoptată: control concret și/sau control abstract. 143

Considerații preliminare. 143

(a) Cazul Austriei – privire specială asupra recursului individual 144

(b) Cazul Germaniei – privire specială asupra recursului individual 145

(c) Cazul Italiei – privire specială asupra chestiunii prejudiciale de constituționalitate  147

(d) Cazul Spaniei – privire specială asupra recursului de amparo. 149

(e) Cazul Greciei – particularități ale unui sistem mixt 152

(f) Cazul Franței – privire specială asupra chestiunii prioritare de constituționalitate. 154

(g) Cazul României – privire specială asupra excepției de neconstituționalitate. 160

Capitolul al IV-lea Criterii de eficacitate a controlului de constituționalitate. 164

Secțiunea I De la obligația legală de a motiva, la obligația morală de a  motiva mai bine  164

Secțiunea a II-a Tipul de sancțiune aplicat. Efectele deciziilor de neconstituționalitate. Autoritatea de lucru judecat: relativă și/sau absolută. 169

(a)  Cazul Austriei 170

(b) Cazul Germaniei 171

(c) Cazul Italiei 172

(d) Cazul Spaniei 174

(e) Cazul Greciei 175

(f) Cazul Franței 176

(g)  Cazul României 178

CONCLUZII PARTEA A II-A.. 180

PARTEA A III-A REMODELAREA.. 185

Capitolul I Insuficiența sistemului jurisdicțional clasic de garantare a drepturilor și libertăților fundamentale  185

Secțiunea I Garanția jurisdicțională – condiție de existență a drepturilor și libertăților fundamentale  185

Secțiunea a II-a Dezvoltarea constantă a protecției drepturilor și libertăților fundamentale  190

Secțiunea a III-a Protecție a ierarhiei normative sau protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului?  198

Capitolul al II-lea Garanția supranațională a drepturilor și libertăților fundamentale. 202

Considerații preliminare. 202

Secțiunea I Garantarea drepturilor și libertăților fundamentale prin intermediul Curții Europene a Drepturilor Omului 202

  1. Convenția europeană de apărare a libertăților fundamentale și a drepturilor omului 202
  2. Curtea Europeană a Drepturilor Omului 205
  3. Organizare și funcționare. 205
  4. Competențe. 207
  5. Condiții de admisibilitate. Judecata. 207
  6. Decizia pronunțată și efectele acesteia. 210

Secțiunea a II-a Garantarea drepturilor și libertăților fundamentale prin intermediul Curții de Justiție a Uniunii Europene  214

  1. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 214
  2. Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 218
  3. Organizare și funcționare. 219
  4. Competențe. 220
  5. Insuficiența protecției libertăților fundamentale prin mecanismele generale de acțiune 221

Secțiunea a III-a Concilierea drepturilor și libertăților în ordinile juridice de la nivel european  227

  1. Raportul dintre interesul public și interesul privat 227
  2. Raporturile dintre jurisdicțiile europene de protecție a drepturilor fundamentale. 229
  3. Raporturi conflictuale între drepturi individuale. 232

Capitolul al III-lea Modelare: variantele propuse și criticile aferente acestora. 237

Secțiunea I Alternative doctrinare ale modelelor tradiționale. 237

Secțiunea a II-a Efectele confuziei dintre model și clasificare. 244

Capitolul al IV-lea Încotro? Perspective asupra modelării prin raportare la finalitatea comună – protecția individului 246

Secțiunea I Modalități de articulare a sistemelor de protecție a drepturilor omului 246

Secțiunea a II-a Există un model de protecție a drepturilor omului la nivel european?. 253

Secțiunea a III-a Viitorul mecanismelor de protecție a drepturilor omului – între utopie și probabilitate  255

CONCLUZII PARTEA A III-A.. 261

CONCLUZII GENERALE. 263

BIBLIOGRAFIE. 268

Legi fundamentale naționale și instrumente internaționale de protecție a drepturilor omului 268

Tratate, manuale și lucrări generale. 268

Teze, monografii, lucrări colective. 273

Articole de revistă și din lucrări colective. 279

Articole publicate online. 284

Site-uri internet 288

Jurisprudență. 288

Copiryght

Copyright 2019 © Editura Simbol Craiova
ISBN: 978-606-94769-1-8

Autor

Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității din Craiova, promoția iunie 2011, autoarea și-a continuat studiile printr-un program de master în domeniul drepturilor omului, urmat de un program de master în domeniul dreptului afacerilor, finalizând, în ianuarie 2017, studiile doctorale, prin susținerea publică a tezei ”Modelele Justiției Constituționale sub semnul întrebării”. În cadrul acestui parcurs universitar, a efectuat și stagii de cercetare în Franța – Université Lille 2 Droit et Santé, ce au avut o contribuție semnificativă la rezultatele obținute de aceasta.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Adela Elena Micică Modelele justiției constituționale sub semnul întrebării”

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.