Augustin Cabanès – Mari nevropați Tomul III Psihologie

Augustin Cabanès, născut pe 30 aprilie 1862 la Gourdon, moare pe 5 mai 1928 la Paris. Este medic, jurnalist şi istoric al medicinei franceze.
Doctor în medicină al Facultăţii de medicină din Paris, medic al Prefecturii Senei, secretar al Societăţii medico-istorice, Cabanès est e o figură far în materie de istorie a medicinei, cunoscut pentru lucrările sale relative la misterele istoriei şi în particular ale istoriei medicinei. Îşi susţine teza de doctorat în medicină intitulată De l’Hydrastis canadensis, un studiu fiziologic, chimic, botanic şi terapeutic.
Este atras devreme de litere, debutând în 1885, cu un studiu asupra Suveranilor (Souverains névropathes), lucrare ce apare în Progrès médical. Intră încet-încet la redacţia a numeroase organe ştiinţifice pariziene (Journal de médecine de Paris, France médicale, Gazette des hôpitaux, Bulletin de thérapeutique etc.). Abordează apoi revistele literare: Revue hebdomadaire, Grande Encyclopédie, Bévue des bévues, Magasin pittoresque etc., apoi jurnalele politice: Le Figaro, Le Gaulois, Le Journal, L’Éclair etc. În decembrie 1894, fondează Chronique médicale, cu apariţie bilunară, în care publică articole inedite asupra sănătăţii personajelor literaturii şi istoriei, asupra relaţiilor medicinei cu istoria, literatura, arta, sociologia, economia politică etc.
Numeroasele lucrări publicate care converg toate spre acelaşi scop, au provocat o trezire a criticii medicale istorice, explicând nenumărate enigme ale istoriei rămase nedescifrate. Succesul său a făcut ca arta medicală să depăşească vechile-i frontiere şi să se intereseze de toate ştiinţele ce au ca scop studierea omului, contribuind la lărgirea orizontului până atunci limitat al ştiinţelor biologice şi istorice.